Lentilele progresive reprezintă cea mai buna metodă de a vă oferi vederea normală la distanţă şi la aproape. Presbiopia este diminuarea vederii de aproape care survine la majoritatea persoanelor, după vârta de 40 de ani. Cristalinul (lentila ochiului) devine rigid şi lipsit de elasticitate, astfel încat nu-şi mai poate modifica forma pentru a focaliza la aproape. Nu este o boală şi nu trebuie să vă speriaţi pentru că este un lucru firesc datorat înaintării în vârstă. Pentru a vedea clar la 40 de cm va trebui să purtaţi o pereche de ochelari de citit, prescrişi de medic. Lentilele bifocale sunt lentile cu două puteri optice distincte care vă ajută la vederea de aproape şi de distanţă. Aceste lentile sunt însă mai puţin estetice şi au o trecere bruscă de la aproape la distanţă, făcând dificilă acomodarea. Lentilele progresive conţin, asemănător cu lentilele bifocale, părţi cu puteri optice diferite dar fără linii de separare vizibile şi cu trecere lină între zone. Astfel lentilele sunt mai estetice şi mai comfortabile pentru ochii dumneavoastră. Ele vă oferă o vedere clară la distanţă şi la aproape cât şi o vedere clară intermediară (calculator)
De obicei o lentilă progresivă obişnuită are trei zone de corecţie:
– Distanţă – Zona localizată în partea de sus a lentilei, care conferă corecţia necesară pentru distanţă
– Intermediară – Un ”canal” în partea centrală a lentilei care face legătura între zona de distanţă şi zona de aproape şi care creşte progresiv în putere de la distanţă la aproape. Zona este folosită pentru a vedea clar obiecte aflate aproximativ la distanţă de un braţ faţă de ochi (ex: calculatorul, partitură, masă de operaţie, etc.)
– Aproape – Zonă localizată în partea de jos a lentilei, prin care puteţi citi, scrie sau coase.
Tipuri de lentile progresive:
Lentile progresive standard – sunt o alternativă pentru ochelarii bifocali şi trifocali. Au un cost care se încadrează în marea majoritatea a bugetelor. Ele se potrivesc la majoritatea persoanelor şi oferă o zonă pentru citit acceptabil de lată, dar necesită o înălţime mai mare a lentilei pentru a obţine o trecere lină de la zona pentru distanţă la cea pentru citit.
Lentile progresive cu canal ingust – sunt puţin mai scumpe decât lentilele standard, dar se pot monta pe o ramă a ochelarilor mai mică având o trecere mai rapidă între zona de distanţă şi zona de citit. Canalul pentru citit este mai ingust, astfel se percep distorsiuni când se priveşte pe lângă acesta. Se recomandă să fie facute la un optician experimentat, iar când sunt utilizate la citit, trebuie să privim drept, pentru a nu vedea distorsionat.
Lentile progresive cu canal larg – acest tip de lentile au zona intermediară mai lată, ocupând de obicei, până la jumătate din lentilă. Aceste lentile trebuie să fie mai mari, dar oferă un grad sporit de confort in activităţile de birou, fiind cunoscute şi ca lentile progresive pentru calculator. Ele se potrivesc bine pictorilor, artiştilor, dentiştilor, frizerilor, mecanicilor, arhitecţilor, dar şi persoanelor care au avut probleme de acomodare la lentilele cu canal ingust.
Lentile progresive premium – aceste lentile oferă o zonă de citit mai lată fără distorsiuni. Ele sunt personalizate pentru a se încadra optim în ramele alese şi pentru a oferi cea mai bună claritate, în funcţie de necesităţile ochilor dumneavoastră.
Materialul:
Lentilele progresive sunt disponibile din:
Sticla – este materialul cel mai greu şi cel mai puţin popular, mai ales că se poate monta pe foarte puţine tipuri de rame (Riscul de accidentare a ochilor cu lentile sparte este foarte mare)
Plastic – este un material mai uşor şi este cel mai popular material în prezent
Policarbonat – este un material foarte rezistent la impact şi zgârieturi, uşor şi cu grad de subţiere mare
Trivex – este o lentilă de ultimă generaţie, cu o claritate mare (ca a sticlei) şi rezistenţă sporită
HI-Index –lentile foarte subţiri care reduc aberaţiile şi distorsiunile datorită trecerii mai rapide a luminii prin ele
Acomodarea :
Este necesar puţin timp pentru a vă acomoda cu acest tip de lentile. Datorită liniilor de trecere invizibile dintre zone, majoritatea lentilelor progresive au mici zone de distorsiune în partea dreaptă jos şi in partea stângă de jos. În primele zile de folosire a acestor lentile veţi fi conştient de aceste zone neclare în special dacă faceţi mişcări mai rapide ale capului dintr-o parte în alta. După câteva zile de purtat continuu, aceste zone vor dispărea sau vor fi foarte puţin vizibile şi nu vă vor mai deranja. Se intamplă deseori ca persoanele care folosesc pentru prima dată lentile progresive, să se adapteze în primele zile cu acestea, dar există şi persoane care au nevoie de câteva săptămani pană să ajungă să se obişnuiască cu purtarea lentilelor progresive.
Măsurători exacte :
Distanţa interpupilară, centrul de rotaţie al ochiului, înalţimea de montaj, unghiul de curbură şi de înclinare al ramei, şaua nazală, ochiul director sunt acum prescrise cu ajutorul aparatelor specifice de ultimă generaţie, deoarece o eroare foarte mică poate duce la pierderea calităţii ochelarului. De asemenea este măsurat şi comportamentul vizual format din coeficientul de mişcare cap/ochi şi coeficientul de stabilitate care este specific fiecărei persoane în parte. Toţi aceşti parametri personalizaţi asigură o adaptare optimă la lentilele progresive.
Istorie:
Primul brevet al unei lentile progresive a fost făcut de Owen Aves în 1907 (Marea Britanie 15 735), urmat în 1911 de o conceptualizare diferită a lentilelor de contact, patentată de inventatorii francezi Georges Poullain şi Julien Cornet. Pe 25 noiembrie 1953 în Franţa, Bernard Maitenaz a patentat lentila progresivă modernă şi două metode de fabricaţie. Acesta din urma a fost comercializată în 1959 cu denumirea de Varilux de Société des Lunetiers, firmă care mai târziu va fi parte a firmei Essilor. Au urmat imbunătăţile acesteia cu Varilux2 în anii ’70 dar şi apariţia concurenţei care a început să îmbunătăţească conceptele descoperite cu propriile idei . Perioada aniilor ‘70 şi până la sfârşitul anilor ‘90 a fost una de creştere a vânzărilor dar s-a iscat şi o acerbă competiţie pentru ocuparea poziţiei de lider de piaţă. Rodenstock şi Zeiss în Europa, Seiko şi Hoya în Asia şi AO şi Sola în Statele Unite au creeat concepte noi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi confortul lentilelor progresive. In 2010, volumul de lentile progresive vândute a fost de aproape 150 milioane de lentile, din care jumătate au fost vândute de firma Essilor, în prezent, lider pe piaţă.